Luneta ''Celestron'' D= 102mm F= 500mm, reprezentare artistica |
Vineri 7 Septembrie a.c., Armand Popa si Mircea Pteancu de
la Astroclubul ‘’Galaxis’’, am efectuat observatii de la locatia cu cer negru
pe care o numim ''Punctul Tarnova''.
De data aceasta, cerul a fost mai apropiat calitativ de
Bortle 4, cu Calea Laptelui spectaculoasa si complexa si obiecte precum Roiul
Dublu din Perseu si galaxia Andromeda vizibile cu ochiul liber.
Instrumentele folosite cu aceasta ocazie au fost:
-Luneta ''Celestron'' D=102mm F=500mm, pe montura artizanala ''pipe'' a lui
Armand
Armand si luneta ''Celestron'', pe montura ''pipe-mount'' si trepied |
-Dobsonianul ''Sky Watcher Classic 250P'' D=250mm F=1200mm al lui Mircea
Mircea si dobsonianul Sky Watcher D= 250mm F/4.8, cu ocularul XCel 25mm, cautatoare 1x ''Radiant'' si RACI 8x50mm. Scaunul de observatii Lybar a fost confectionat si este al lui Armand. |
Am avut si binocluri cu noi dar observatiile au evoluat in
asa fel incat nu ne-a ramas prea mult timp disponibil pentru ele.
Scopul principal la acestei sesiuni de observatii a fost
observarea complexelor de nebuloase intr-un camp vizual cat mai mare, in asa
fel incat sa se vada cat mai multe nebuloase in acelasi camp vizual.
Schita electronica a statiei de observatii, cu dobsonianul Sky Watcher, in fundal si cu luneta Celestron, in prim-plan |
Prima problema ridicata de asemenea observatii este cea mai
greu de indeplinit, deoarece pentru a obtine campuri vizuale mari, sunt
necesare telescoape de camp larg, asa numitele Rich Field Telescope, pe scurt
RFT.
Un telescop RFT trebuie sa aiba insa o focala cat mai scurta
deoarece desi exista iluzia unei oferte comerciale debordante de oculare
astronomice , lucrurile nu stau ''pe roze''. Din motive asupra carora nu voi
insista aici, gama de distante focale este fatal limitata. De obicei, gasim
oculare de camp mare in domeniul distantelor focale dintre 20mm si 30mm.
Acestea insa nu pot sa ofere grosismentele mici, care sa
asigure campul vizual mare pe cer, decat cu telescoape avand focala in jur de
500-600mm.
In literatura astronomica, definitia telescopului RFT este
fara exceptii legata de anumite valori ale raportul F/D. Ceea ce este doar
partial corect. Conteaza la fel de mult si valoarea absoluta a distantei focale
a obiectivului.
Iata de ce, lunetele cu focale in jurul a 500mm sunt foarte
apreciate ca instrumente RFT.
Asa sa fie oare ?
Pentru a vedea in ocular, in acelasi camp, intreg complexul
de nebuloase Veil, este nevoie de un camp efectiv mai mare de 2* 46' adica 166’
cat este distanta dintre stelele V 2341 si HD 198976.
In cazul complexului de nebuloase ''America de Nord- Pelican
Nebula'', intalnim o conditie similara.
Pentru a vedea in acelasi camp atat ''America de Nord'' cat
si ''Pelican'' , avem nevoie de un camp vizual care sa includa cel putin
stelele Ksi Cyg si 56 Cyg aflate la o distanta aparenta de 160 minute.
Cea de a doua conditie obligatorie este legata de
vizibilitatea nebuloaselor in telescop. Armand are in setul de accesorii filtre
OIII si H Beta pe standard de 2’’, potrivite pentru ocularul Q70 cu focala de
32mm.
In experimentele noastre am folosit luneta D=102mm =500mm a
lui Armand, dotata cu un ocular ‘’Orion Q 70’’
cu focala de 32mm. Grosismentul obtinut este G= 15,6x iar campul vizual
efectiv pe cer = 4,48 grade sau 269’.
Luneta Celestron si ocularul Q70 asigura aceasta conditie,
ba chiar cu context stelar bogat in jurul complexelor de nebuloase discutate
mai sus.
Am vazut in acelasi camp vizual nebuloasa ''America de
Nord'' /NGC 7000, cu detalii precum ''Golful Mexic'' si asterismul ''Little
Orion'' si nebuloasa ''Pelican'' IC 5070.
In cazul complexului de nebuloase ''Veil'' am vazut in
acelasi camp vizual NGC 6992, NGC 6995, NGC 6960 si ''Triunghiul lui Pickering''.
Adica ''Veil Est'', ''Veil Vest'' avand intre ele ''Triughiul lui Pickering''.
Ce inseamna doua grade si jumatate pe cer, raportate la complexul de nebuloase VEIL. |
A fost o experienta cu adevarat deosebita, indemnam pe toti
astronomii amatori sa o incerce !
Dupa cum am aratat nu este nevoie de telescoape uriase. Este
suficienta o buna luneta scurta RFT, dusa sub cer negru si, desigur, filtre
adecvate. Noi am folosit filtrele OIII , H Beta dar si UHC.
Preferinta lui Armand s-a indreptat spre filtrul OIII in
timp ce Mircea a ramas nehotarat si incantat de fiecare filtru in parte.
De fapt, in acea seara, am fost trei observatori pe camp,
Armand, Mircea si camera automatizata de meteori a lui Armand.
Camera de meteori, construita de catre Armand, instalata pe plafonul Loganului. |
Inafara de nebuloasele din proiectul observational descris
mai sus, am observat si alti astrii, atat din Sistemul Solar cat si din Universul
sideral, din Cerul Profund.
Observatii
Numarul total de obiecte ceresti observate in aceasta
sesiune = 63, din care :
Nebuloase ( 15) :
Veil Est = NGC 6992 + NGC 6995, in Cygnus
Veil West = NGC 6960, in Cygnus
Pickering's Triangle, in Cygnus
Pelican Nebula = IC 5070, in Cygnus
North America Nebula = NGC 7000, in Cygnus
Lagoon Nebula = Messier 8, in Sagittarius
Trifid Nebula = Messier 20, in Sagittarius
Omega Nebula = Messier 17, in Sagittarius
Dumbbell Nebula = Messier 27, nebuloasa planetara in
Vulpecula
Ring Nebula = Messier
57, nebuloasa planetara in Lyra
Helix Nebula = NGC 7293, nebuloasa planetara in
Aquarius
Blue Flash Nebula= NGC 6905, nebuloasa planetara in
Delphinus
NGC 604 = nebuloasa HII in Triangulum, este extragalactica,
parte a galaxiei Messier 33
Little Dumbbell Nebula = Messier 76, nebuloasa planetara in
Perseus
E Nebula = Barnard 142-143, complex de nebuloase obscure in
Aquila
Obiecte ale Sistemul Solar ( 3 ) :
Jupiter
Saturn
Cometa 103P/Hartley, cometa periodica, aflata la momentul
observatiei la Nord de steaua 41 Persei.
In 2010, aceasta cometa a fost vizitata de catre sonda spatiala
Deep Impact a lui NASA.
Roiuri stelare sferice ( 6 ) :
Messier 4, in Scorpius
Messier 22, in Sagittarius
Messier 28, in Sagittarius
Messier 56, in Lyra
Messier 2, in Aquarius
NGC 7006 , in Delphinius,
Roiuri stelare deschise ( 22 ) :
Messier 21, in Sagittarius
Messier 23, in Sagittarius
Messier 24, in Sagittarius
Messier 25, in Sagittarius
Messier 16, in Serpens, roi deschis asociat cu nebuloasa IC
4703
Messier 71, in Sagitta
NGC 6603, in Sagittarius, face parte din Norul stelar Sagittarius = Messier 24. Se afla la N-NE de HD 167976, stea de culoare oranj a Norului Sagittarius, avand magnitudinea vizuala 7,39 si indicele de culoare CI= 2,02.
Muscleman Cluster = Stock2, in Cassiopeia
Roiul Dublu din Perseus = NGC 869- NGC 884
Messier 34, in Perseus
Alpha Persei Cluster = Melotte 20, in Perseus
Caroline's Rose Cluster = NGC 7789, in Cassiopeia
NGC 1528, in Perseus
Pleiadele = Messier 45, in Taurus
Messier 11, in Aquila
Messier 26, in Scutum
Butterfly Cluster = Messier 6, in Scorpius, roi observat (
foarte probabil ) de catre Ptolomeu
Roiul lui Ptolomeu = Messier 7, in Scorpius
Messier 52, in Cassiopeia
Messier 103, in Cassiopeia
NGC 457, in Cassiopeia
NGC 1545, in Perseus, contine steaua dubla South 445
Galaxii ( 9 ) :
Messier 31, in Andromeda
Messier 32, in Andromeda
Messier 110, in Andromeda
Messier 33, in Triangulum. Contine NGC 604, nebuloasa HII similara
cu Messier 42 dar de patruzeci de ori mai mare
Galaxia lui Bode = Messier 81
Cigar Galaxy = Galaxia Trabucul = Messier 82
Wirlpool Galaxy = Galaxia Vartejul = Messier 51, in Canes
Venatici
NGC 5194, in Canes Venatici, in interactiune cu M 51
Phantom Galaxy = Galaxia Fantoma = Messier 74, in Pisces
Stele duble si multiple ( 6 ), dintre care patru descoperite
de William Herschel :
Beta Sco = H 3 7 AC,
separatia = 13,4’’
Rho Oph = H 2 19 AB,
separatia = 3’’
20 Sco = H 3 121 AB , separatia = 20,5’’
Niu Sco = vizibila ca stea tripla : H 5 6 AC , separatia 41’’ si MTL 2 CD, separatia
=2,4’’
S 445 dubla din NGC1545, separatia = 71’’
Albireo = STFA 43 AB, separatia = 34,6’’
Alte obiecte (2 ) :
CD-24 13990, stea pitica rosie din clasa spectrala M2,
candidata- variabila de lunga perioada, la Est de Messier 8
Kemble's Cascade = asterism stelar in Camelopardalis.
Trimiteți un comentariu